Atunci când începem sa învățăm o limba străină, ne gândim la metode cât mai eficiente de a asimila noi cunoștințe. Bineînțeles, fiecare persoană este unică și are propriul său ritm de învățare, însă vom găsi împreună câteva modalități prin care învățarea unei limbi străine poate deveni mai ușoară decât părea la prima vedere.

Cultura, tradiţiile unei ţări sau pur şi simplu nevoia de a te exprima cursiv sunt decisive atunci când începi să înveţi o limbă străină. La acestea se adaugă înclinaţia nativă şi mediul în care trăiești.

• 

De asemenea, procesul de asimilare depinde foarte mult de grupul lingvistic din care faci parte. Românii reuşesc să înţeleagă un vorbitor de franceză sau de italiană pentru că structura gramaticală şi vocabularul celor două limbi sunt de origine latină. Pe de altă parte, germana, greaca sau turca prezintă o cu totul altă topică în frază, având mult mai puţine cuvinte la care ne putem raporta. Un alt factor important de influenţă este momentul în care hotărâm să ne îmbogăţim cunoştinţele. Începând cu vârsta de 3 ani, se dezvoltă capacitatea de însuşire a informaţiilor, urmând ca ­înaintarea în vârstă să diminueze competenţa. „Cu cât conştientizezi actul învăţării, cu atât devine mai greu să digeri informaţia”, spune Rodica Mihăilă. O metodă de studiu eficientă se poate raporta la zona în care locuim. De pildă, unii locuitori din Ardeal înţeleg şi vorbesc cu mai multă uşurinţă maghiara deoarece sunt înconjuraţi de nativi ai acestei limbi.

De-a lungul timpului au fost identificate mai multe metode de învăţare a limbilor străine. Una dintre cele mai recente este sugestopedia. Potrivit inventatorului acesteia, Gheorghi Lozanov, în decurs de 24 de ore putem asimila 3.000 de cuvinte. Cercetările sale au la bază studiul tehnicilor de respiraţie, concentrare, sugestie şi autosugestie. Pe lângă aceasta, mai sunt însă multe alte metode de studiu, mai puţin revoluţionare:

⏺ Metoda traducerii. Are ca principale obiective  studiul gramaticii, vocabularului şi al literaturii, accentul fiind pus pe învăţarea conştientă şi deductivă.

⏹Metoda audio-linguală. Tehnicile folosite sunt dialogul, jocul de rol, repetiţia şi exerciţiul pentru ca studentul să folosească limba ­într-un mod automat, bazat pe comunicare.

⏹ Metoda directă. Inventatorul metodei, Charles Berlitz, sugerează sensul cuvintelor prin imagini, pantomimă şi conversaţie, traducerea nefiind admisă.

⏹Metoda tăcerii. Studenţii sunt încurajaţi să se autocorecteze şi să interacţioneze, profesorul este tăcut, sugerând greşelile.

⏹Învăţarea limbii în ­comunitate. Profesorul are rol de consilier lingvistic, punându-se accent pe comunicare.

⏹Metoda răspunsului fizic total. În etapa iniţială profesorul vorbeşte, iar studenţii răspund nonverbal, apoi rolurile se schimbă.

„Înclinaţia către limbile străine are legătură cu talentul. E ca în pictură sau orice altă ramură a artei. Cei care au talent învaţă mai uşor.” Rodica Mihăilă profesor Universitatea Bucureşti

🔘 Trucuri pentru învățarea rapidă

☑ Dacă ai posibilitatea, mergi în ţara a cărei limbă vrei s-o înveţi. În primul rând, te vei obişnui destul de repede cu accentul vorbitorilor nativi şi vei avea posibilitatea să le înţelegi cultura, să le admiri arhitectura.

☑ Este foarte important să înveţi de la un profesor cu experienţă care să te treacă prin toate etapele de studiu.

☑ Învaţă treptat. Cel mai bine este să exersezi câte puţin în fiecare zi pentru că astfel informaţia se va sedimenta mult mai repede.

☑ Este foarte bine să asculţi cât mai multe casete în limba pe care vrei s-o înveţi. Poţi face aceasta în timp ce mergi cu metroul, alergi sau când găteşti, astfel devii foarte productiv.

☑ Citeşte cât mai multe ziare şi reviste care te vor ajuta să-ţi îmbunătăţeşti capacitatea de a traduce.

☑ Urmăreşte canale TV străine sau filme şi vezi cât de bine poţi urmări dialogul şi cât de mult înţelegi.

☑ Încearcă să gândeşti în limba respectivă. Priveşte obiectele din jurul tău şi numeşte-le sau pune-le etichete cu traducerea. Vorbeşte cât mai mult folosind situaţii uzuale.